Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie

Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie


Piaţa Ovidiu nr. 12

+40 241 618 763

Despre Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie

Primele preocupări pentru înfiinţarea unui muzeu la Constanţa datează din prima jumătate a secolului trecut, însă abia după cucerirea independenţei vestigiile antice intră în atenţia Academiei Române şi a edililor locali. Remus Opreanu, primul prefect român din Dobrogea, şi revizorul şcolar Ion Bănescu adună vestigiile din Constanţa şi împrejurimi şi le adăpostesc în clădirea Prefecturii.
Micul muzeu s-a dezorganizat în 1882, din cauza unui incendiu. Monumentele salvate au fost adăpostite în "pavilionul" din grădina publică. După mai multe peregrinări, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie a fost reorganizat în această formă completă în 1977.

Clădirea muzeului a fost ridicată la începutul secolului al XX-lea, cu o arhitectură specific românească, pentru administraţia locală. A fost cedată muzeului de către Primăria Constanţa în 1977.
Expune piese de arheologie preistorică, greacă, romană, bizantină şi medievală:
unelte de silex, ceramică, unelte şi arme (din piatră, bronz şi fier), elemente de arhitectură, artă sculpturală, vase de sticlă, microstatuaria din bronz, bijuterii; numismatică: monede de bronz, argint şi aur, ca unicate fiind monedele scitice;


În două săli amplasate la parterul muzeului sunt reunite monumentele arheologice cu valoare deosebită, rarităţi şi unicate:
colecţia de statuete "tip Tanagra" (din epocile elenistică şi romană timpurie); vase ceramice antropomorfe sau cu reprezentări dionisiace;
tezaurul tomitan de sculpturi descoperit în 1962 (bustul zeiţei Isis, aedicula cu dubla reprezentare a zeiţei Nemesis, grupul statuar Fortuna cu Pontos, statuia Şarpelui Glicon etc.);
colecţia de portrete imperiale (Antonius Pius, Caracalla, Gordian III, Filip Arabul, Constantin);
colecţiile de podoabe din aur (inele, cercei, brăţări, pandantive, cruciuliţe), geme şi camee;
tezaurul de vase din argint descoperit la Sucidava-Izvoarele.

Etajul I al muzeului este amenajat cronologic - de la paleoltic până la evul mediu:
colţii de mamut de dimensiuni mari de la Poarta Albă, ceramică Hamangia;
sabia miceniană de la Medgidia (secolul al XIV-lea a.Ch.) şi depozitele de seceri, topoare şi podoabe din bronz descoperite la N. Bălcescu, Constanţa, Gura Dobrogei;
statuia din calcar a unei căpetenii traco-scitice (descoperită la Sibioara) şi un cazan de cult din bronz (găsit la Castelu), ambele din secolul al V-lea a.Ch.;
colecţia de amfore greceşti şi fragmente arhitectonice din marmură de la edificiile publice de epocă elenistică, descoperite la Tomis, Histria, Callatis;
monumente epigrafice din cetatea de la Albeşti.

Perioada romană este intens reprezentată prin materialele descoperite: documente epigrafice, cărămizi ştampilate, stâlpi miliari, elemente de arhitectură, unelte agricole, materiale ceramice diverse, între care se remarcă colecţia de opaiţe, sculptură laică, votivă şi funerară - busturile unor cetăţeni, un cadran solar, reprezentările divinităţilor Venus, Apollo, Hercule, Cybela, Cavalerul Trac, portretele şi stelele funerare.

Ultimele două săli ale etajului ilustrează desăvârşirea formării poporului român: locuinţă românească de secol X de la Capidava, reconstituită, obiecte de cult, precum şi aşezământul monahal de la Basarabi. Din perioada bizantină provin: colecţia de monede schifate descoperite la Isaccea, ceramica, uneltele şi podoabele descoperite la Gârliţa, Capul Viilor (Histria), Castelu, Dinogeţia etc.

Pentru secolele XVII - XVIII sunt expuse arme, obiecte şi carte de cult, podoabe, obiecte de uz casnic şi vase ceramice smălţuite. Etajul III ilustrează epoca cuprinsă între perioada de destrămare a societăţii feudale până în 1940: obiecte tridimensionale, documente şi fotografii originale, cărţi, hărţi, machete.
Comentarii și opinii despre Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie
Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie

Voiajor Anonim